sigle
front

Mănăstirea Valea Neagră

             Un regal arhitectonic al Vrancei este şi mănăstirea Valea Neagră, aşezată în satul omonim, ce face parte din comuna Nistoreşti, judeţul Vrancea. Schitul Valea Neagră, un lăcaş de maici, este înscris în lista monumentelor istorice naţionale şi a fost ctitorit în anul 1755, de către părintele Maftei din satul Spineşti. În decursul istoriei sale, mănăstirea a avut mai multe funcţii, pe lângă cea de loc de rugăciune şi pelerinaj servind şi ca şcoală pentru laici. Ansamblul mănăstiresc se compune din biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" şi turnul clopotniţă. Ca repere rutiere, mănăstirea se găseşte pe DJ 205 M, la 80 de km de Focşani, pe DN 2D până la Valea Sării, iar de acolo pe drum judeţean până la mănăstire.    

                  Descrierea sfântului locaş În periplul monahal vrâncean, Schitul Valea Neagră îşi găseşte un loc elogios. În părţile locului acesta este cunoscut şi ca schitul Vrancea sau al Vrânceanului şi poartă două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului” şi „Pogorârea Duhului Sfânt”. Ridicat în formă de navă, lăcaşul din lemn aşezat pe o fundaţie din bolovani îşi primeşte credincioşii încă din anul 1755, când a fost fondat de către ucenicii Sfântului Vasile. Conform legendelor şi a poveştilor maicilor ce sluijesc aici, denumirea „Valea Neagră" este dată de satul cu acelaşi nume, pe raza căruia se află schitul. Dar se spune că atât aşezarea umană, cât şi locaşul au fost botezate de valea care leagă mănăstirea de sat şi de la pietrele negre din albia apei.

          Farmecul mănăstirii din lemn este alcătuit dintr-o serie de elemente care se regăsesc în părţile care compun lăcaşul: altar, naos, pronaos şi pridvorul închis. Altarul, luminat generos, are o catapeteasmă sculptată în lemn de tei, poleit cu foiţă de aur şi bronz, iar pictura ce o îmbogăţeşte este opera unui anonim şi datează din secolul al XVIII-lea. Pereţii sunt împodobiţi cu icoane din lemn, care substituie pictura murală. Una dintre bijuteriile ascunse ale locaşului este tâmpla din lemn sculptat şi aurit, ce poartă însemnele epocii postbrâncoveneşti, tâmplă care face parte din sistemul de boltire al bisericii în formă de corabie. Toate acestea sunt completate de măreţia uşilor împărăteşti şi de culorile vii şi expresive care se regăsesc în icoanele ce îmbogăţesc locaşul. Naosul este separat de pronaos printr-o arcadă de scândură, fixată în boltă, mărginită de doi stâlpi laterali. În continuare se întinde pridvorul închis.Toate aceste compartimente ale lăcaşului sunt luminate de ferestre montate în lemn, peste care se suprapun arcade. Lemnul predominant în cadrul construcţiei este cel de brad. A fost folosit pentru uşile de la intrare şi la cea de trecere din pridvor în pronaos, pentru pardoseală, dar şi pentru căptuşirea pereţilor, atât la interior, cât şi la exterior. Acoperişul, conform arhitecturii locului, este din şindrilă. Sub scândura care îmbracă zidul extern, aşezată pe verticală, se ascunde opera de secol XVIII, executată de meşteri anononimi. Arhitectura iniţială se poate observa sub streşinile acoperişului, care relevă elementele specifice construcţiilor din lemn vrâncene. Deşi acestea nu se mai văd, conform meşteşugului tradiţional, bârnele solide din lemn sunt dispuse pe orizontală, cu elemente de decor ce întruchipează o funie împletită care leagă, într-un mod infinit, întreaga structură. La meşteşugul îmbinării lemnului se adaugă măiestria pictorilor iconografi, a căror lucrare dăinuieşte de mai bine de două secole. În chipurile şi veşmintele Sfinţilor aşezaţi măiastru pe catapeteasmă, zugrăviţi în culori vii şi luminoase se regăseşte influenţa rusească care a dominat în această zonă. Clopotniţa este o altă componentă a ansamblului monas - tiresc Valea Neagră. La aceasta se ajunge parcurgând o alee încadrată de brazi. Construcţia de trei etaje, primele două în formă de pătrat, iar ultimul octogonal, are parterul din piatră şi ciment, iar restul nivelelor din lemn, respectând astfel arhitectura bisericii, acoprişul fiind din şindrilă. Edificiul este monument istoric şi îşi trage faima prin structura sa care se îngustează dinspre bază către vârf. Unicitatea fiecărui nivel este dată de ferestrele care se deschid către cele patru zări. În curtea schitului se mai găseşte clădirea pentru stăreţie, alte trei case ţărăneşti, toate acoperite cu şindrilă şi chiliile. Un imobil de dată recentă, formată din parter cu cerdac, găzduieşte chilii, trapeză sau sala de mese, bucătăria şi camere pentru găzduirea pelerinilor.

         În slujba mănăstirii În prezent, obştea mănăstirii Valea Neagră este formată din şase călugăriţe ce nevoiesc sub ascultarea Maicii Stareţe.

 

Caută în site

Newsletter Subscriber

Cate cifre are anul curent? (ex: 7 cifre)
Name:
Email: